Drogurile nebanuite ale lumii moderne (3)

Elemente de psihologie şi psihanaliză folosite în scopuri mercantile

Edward Louis Bernays a fost un specialist austriaco-american, deschizător de drumuri în domeniul promovării comerciale. Bernays a fost nepotul lui Freud, părintele psihanalizei, cel care a introdus noţiuni revoluţionare, cum ar fi: inconştient, mecanisme de apărare sau simbolistica viselor.

Asimilând ideile lui Freud, Bernays a înţeles că decizia de cumpărare a oamenilor este influenţată într-o mare măsură de elemente iraţionale (subconştiente) şi că oamenii acţionează adeseori mânaţi de „efectul de turmă“.

Bernays s-a hotărât să folosească cunoştinţele de psihologie şi psihanaliză pe care le avea, pentru a manipula mase mari de oameni să cumpere anumite produse. Cariera lui a fost o demonstraţie practică a acestei decizii diabolice.

La începutul carierei, în 1927, Bernays a lucrat o scurtă perioadă de timp pentru compania Liggett & Myers. Aceasta producea ţigările Chesterfield.

Pentru a creşte vânzările, Bernays a făcut eforturi să denigreze marca competitoare, Lucky Strike.

A demarat o campanie în care şi-a bătut joc, pe toate căile posibile, de cei care promovau ţigările Lucky Strike – în special de anumiţi cântăreţi faimoşi de operă care fuseseră plătiţi pentru a susţine în discursuri publice, ideea că ţigările Lucky Strike au o „acţiune blândă asupra vocii“.

George Washington Hill, conducătorul companiei American Tobacco (producătoarea ţigărilor Lucky Strike) l-a remarcat pe Bernays şi l-a angajat imediat.

O inteligenţă excepţională dar, din păcate, diabolică

Angajarea lui Bernays a avut un scop clar: creşterea vânzărilor companiei American Tobacco.

În anii ’30 majoritatea femeilor nu fumau. De aceea ele reprezentau o piaţă de desfacere cu un potenţial uriaş pentru vânzătorii de ţigări.

Lui Bernays i s-a cerut să acţioneze exact în această direcţie.

Punându-şi în aplicare cunoştinţele de psihologie şi psihanaliză, el a conceput o strategie diabolică pentru a convinge femeile că este mai bine să fumeze, în loc să mănânce.

Femeile aveau, în general, forme plinuţe, dar el a urmărit să le inducă ideea că un trup slab este mult mai sexy, mai atrăgător şi mai frumos.

Pentru aceasta s-a folosit de o întreagă armată de fotografi, artişti, angajaţi ai ziarelor şi ai revistelor, plătiţi pentru a promova aşa-numita „frumuseţe“ a unui trup feminin slab.

Autorităţi medicale importante au fost mituite pentru a sfătui femeile să fumeze, în loc să consume dulciuri.

În plus, femeilor li s-a inoculat ideea că ţigările sunt o necesitate socială.

Campania a avut un mare impact în rândul femeilor. Rezultatul a fost exact cel urmărit de Bernays şi de American Tobacco: foarte multe femei s-au apucat de fumat.

Vânzarea de ţigări Lucky Strike a crescut în rândul femeilor şi, odată cu ea, a crescut foarte mult profitul companiei.

Cumplitele „torţe ale libertăţii“

După o vreme, analiştii de piaţă din acele timpuri au semnalat companiei American Tobacco că femeile aveau reţineri vizavi de fumatul în public. După părerea lor, dacă femeile ar fi fumat mai mult în public, ar fi crescut vânzările de ţigări şi, implicit, şi profitul companiei.

Bernays a primit o nouă “misiune”: să convingă femeile că nu este o problemă să fumeze în public.

El s-a consultat cu psihanalistul Abraham Bill, un student al lui Freud şi împreună au creat un alt concept diabolic : „torţelele libertăţii“. Orice femeie care fuma în public ţinea, de fapt, în mână o „torţă a libertăţii“.

Conceptul nu a fost ales întâmplător. El se mula pe curentul feminist al acelor vremuri, în care femeile luptau pentru a le fi recunoscute valoarea şi rolul în societate.

Bernays a demarat o campanie de amploare pentru a le induce femeilor ideea că ţigările reprezintă „torţele libertăţii“.

În cadrul acestei campanii, a organizat un marş uriaş al femeilor, în New York, cu ocazia Paştelui, în 1929. În cadrul marşului femeile au fost încurajate sau chiar plătite să fumeze în public, cât mai mult,„torţele libertăţii“.

Evenimentul a fost gândit în detaliu, conform unui scenariu malefic. Au fost stabilite cu exactitate câte femei urmau să reprezinte fiecare biserică din New York şi cum trebuia să arate ele, din punct de vedere trupesc: să nu fie nişte modele din reviste, ci să aibă un fizic normal, în care femeile obişnuite să se regăsească.

În urma acestei campanii, femeile s-au simţit mult mai libere să fumeze în public. Din nou, au crescut vânzările de ţigări Lucky Strike şi profitul companiei American Tobacco.

Balul Verde – o altă idee diabolică de promovare

După o vreme analiştii de piaţă au semnalat un alt aspect legat de ţigările Lucky Strike:  femeile aveau rezerve în a cumpăra aceste pachete de ţigări, deoarece designul conţinea foarte mult culoarea verde, care nu era la modă.

Iniţial Bernays i-a sugerat conducătorului companiei să schimbe designul pachetelor. George Washington Hill a refuzat însă, pe motiv că „s-au cheltuit milioane de dolari pentru promovarea acestui design“.

Atunci Bernays şi-a asumat un rol foarte greu: acela de a implementa în psihologia femeilor ideea că verdele este o culoare „la modă“.

În cadrul acestei campanii a fost organizat celebrul Bal Verde. Balul a avut loc într-un hotel faimos, Waldorf Astoria din New York. Pretextul balului a fost unul caritabil. Totuşi una dintre condiţiile de participare – impusă în special vedetelor – a fost aceea de a veni îmbrăcate în rochii verzi.

În prealabil, producătorii de haine au fost influenţaţi să scoată pe piaţă cât mai multe haine verzi, pe motiv că această culoare este din ce în ce mai la modă.

Oameni de presă importanţi au fost plătiţi să scrie cât mai mult despre moda hainelor verzi.

Înainte chiar ca balul să aibă loc, ziarele şi revistele, încurajate de biroul lui Bernays, ridicau deja în slăvi această nouă culoare la modă.

Balul a fost doar o „încununare“ a acestor eforturi diabolice.  În mintea femeilor a fost inoculată, până la nivel subconştient, ideea că verdele e o culoare la modă.

Vânzările de ţigări Lucky Strike au crescut şi mai mult.

Acestea sunt doar câteva exemple despre modul în care, de-a lungul timpului, au fost folosite elemente de psihologie şi psihanaliză pentru a manipula oamenii să cumpere diverse produse comerciale.

Bernays a fost un deschizător de drumuri, într-o direcţie malefică. Pe urmele lui au mers multe persoane care s-au specializat în promovare comercială şi care, din păcate, au folosit şi folosesc cunoştinţele de psihologie umană şi psihanaliză, în scopuri mercantile.

Trebuie să fim foarte lucizi atunci când dezvoltăm obiceiuri  de viaţă care implică achiziţia anumitor produse necesare traiului.

Ideal ar fi să ne dezvoltăm un „discernământ al consumatorului“. Pentru aceasta, trebuie în prealabil să ne documentăm riguros, din surse inspirate şi benefice. Să citim şi să aflăm care sunt produsele care ne fac cu adevărat bine trupului şi psihicului.

Şi apoi să avem voinţa benefică de a pune teoria în practică. De a cumpăra şi de a consuma aceste produse benefice pentru noi.

Discernământul consumatorului şi puterea benefică de a-l pune în practică ne vor feri de tentaţiile nocive pe care piaţa comercială ni le scoate adeseori în cale. În plus, ne vor feri de capcana efectului de turmă despre care vorbea Bernays şi care implică un comportament inconştient şi lipsit de înţelepciune.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s